xanadu

L-ai ales, sau te-a ales? Aceasta-i intrebarea. Si cat de mult conteaza…Sau poate tu crezi… ca nu conteza deloc.

 

Te-ai intrebat cu siguranta, cat de mult conteaza sa iubesti si sa fii iubita intr-un secol in care idealismul e o haina demodata si romantismul mai supravietuieste doar in romanele uitate intr-un raft din biblioteca bunicii. Pentru multi, a iubi intr-un astfel de secol e o dovada de slabiciune si a fi indragostit o mare naivitate.

Dar in goana lor dupa succes si fericire, odata reusita casatoria din convenienta, bazata pe cu totul alte valori decat iubirea, pasiunea, admiratia reciproca si respectul, apare la un moment dat acel gol, acea sete a sufletului, lasata in urma tocmai de sentimentul la care ai renuntat cu atata usurinta, pe care l-ai desconsiderat si culmea, constati ca te-ai tradat de fapt …pe tine.

Cum arata dragostea si cata importanta are?

<<Ca un crin in mijlocul spinilor, asa este iubita mea intre fete.

Ca un mar intre copacii padurii, asa este preaiubitul meu intre tineri . >> (Cantarea Cantarilor)

Poate iti amintesti, cand erai mai mica, te-ai incaltat cu pantofii mult prea mari ai mamei, te-ai imbracat ca o printesa si te-ai  coafat si ai facut praf rujul. Si apoi in pasi de vals ai visat la printul ce-ti va cere mana intr-o zi. Dar  pe parcursul trecerii de la adolescenta la tinerete ti-ai incuiat visul tau intr-un sertar demodat al inimii si asemenea frumoasei Catalina ai dat Luceafarul  pe compania unui paj, satula de atata poezie.

Esti într-o relație de prietenie cu bărbatul visurilor tale, alesul inimii, cel in fata caruia toti celailti sunt ca niste umbre? Sau ai ales sa fii  cu cel mai insistent bărbat, de obicei cel care dintre multi altii ce te-au purtat in sufletul lor a avut si curajul să-ți ceară primul numărul de telefon?

Mai există oare astazi prietenii, relatii si căsătorii intemeiate la voia intâmplării? Când din cei doi ce executa pasi de dans in valsul vietii doar unul singur mai iubește, sau poate chiar niciunul, căsătoria realizându-se pe alte considerente decât dragostea reciprocă?

-Il iubesti ?Si-a intrebat prietena.

-Il plac foarte mult i-a raspuns ea.

Il plac foarte mult, ma simt bine cu el, suntem prieteni buni, nu sunt decat mastile pe care si le pune <<nu-l iubesc de fapt>>. Macar te auzi ce spui? Pe cine crezi ca pacalesti?

Nu confunda confortul cu iubirea si nici fericirea cu placerea  si satisfactia de moment.

 Te-ai intrebat cât de mult preț pui pe „ a fi indrăgostită” atunci cand incepi o  relație adevarata si durabila? Cât de important e să iubești tu, dar și să fii iubita la randul tau de el, cel caruia ii vei incredinta tot viitorul tau?

Sa te arunci atat de repede in niste brate in care nu ai certitudinea ca te vor si prinde, sa vedem, de ce ai face asta?

Sa-ti fie oare mai bine acum, suplinindu-ti afectiunea de care n-ai avut parte in  copilarie, in familia ta?

Sa te refugiezi intr-o iubire, impotriva nedreptatilor suferite si chiar a lipsurilor materiale?

Sa-ti dovedesti ca poti avea o relatie normala cand anterior poate ai avut parte de esec, astfel incat ai mai si coborat standardele?

Te-ai devalorizat prea mult in trecut si acum o relatie de prietenie crezi tu ca brusc iti va da valoare?

Sa fie oare faptul ca-ti place mult afectiunea lui pentru tine asa incat ce mai simti tu incepe sa nu conteze?

Trezeste-te la realitate, casatoria nu-i spital si tu nu esti asistenta gata de sacrificiul  izvorat din mila lui. Casatoria nu e  nici refugiul de scapare din locul din care ai incercat sa evadezi.

Iubirea ta e partea cea mai frumoasa a sufletului tau si in consecinta CONTEAZA.

Dar se merita sa mai crezi in basme din acestea, fidelitate, dragoste?

„Nu vreau să mă căsătoresc niciodată”-Suna declarația unei fete de 20 de ani privind la rata divorțurilor. Dar daca si parintii ei au avut  parte  de o  astfel de experiență dureroasă, atunci  lucrurile devin  cu adevarat complicate, lipsind din start modelul unei relatii bazate pe iubire.

„Mama mea avut două căsnicii și ambele au fost nefericite”, suna declarația altei fete. Cum să mai crezi in dragoste, căsnicie și o viață fericită? Spunea tot ea.

Care o fi temelia pe care s-a clădit ceva atât de important, cum este viața de familie?

Câtă iubire a existat între cei doi de la bun inceput?

Câtă dragoste, cât erotism, cât romantism și câtă pasiune sa fi fost?

Câtă dorință de a-l cunoaște pe cel de alături și de a fi cu el pentru tot restul vieții?

Si atunci nu se poate sa nu te  intrebi, isi mai gaseste dragostea sensul ei in actualitatea vietii pe care o traiesti?

Iubirea reciprocă, cuprinzând in ea tot buchetul atracției, pasiunii, devotamentului, fidelitatii, cat si a sentimentului de apartenență este negresit catalizatorul ce face o relație să reziste pe termen lung. In ciuda problemelor inerente vieții de cuplu, ce presupune din start unirea a două persoane educate diferit, provenite din familii cu mentalități și obiceiuri diferite, amintirea clipelor fericite ale perioadei în care cei doi au fost indrăgostiți face ca pasiunea să renască și să-i ducă uneori foarte departe acolo unde au visat, până la nunta de aur.

Dar dacă de la început in locul miracolului dragostei n-a fost decât un foc de paie, sau poate că doar unul din cei doi a fost îndrăgostit pe când  celălalt s-a lăsat doar purtat de mirajul plăcerii de a fi iubit, temelia casniciei este situată pe un teren mlăștinos in care imprevizibilul se transforma repede in previzibil.

Entuziasmul, mentalitatea „trăiește-ți clipa”, lipsa de griji specifice ,,nebuniei„ tinereții, te pot determina  să  acorzi mai  multă importanță  relației de cuplu decât persoanei pe care o vei numi partenerul tău de viață, jumatatea ta. Un cerc de prieteni comuni se clădește, bunuri materiale ajung să fie achiziționate, uneori apar și copiii. Apoi, dacă din nefericire cuplul se destamă, toate acestea vor trebui  împărțite intre cei doi. Un univers întreg a fost distrus, pentru ca orice relație presupune o investiție din partea ambilor parteneri. O investiție de timp, sentimente, obiceiuri schimbate, secrete impărtășite. Ulterior toate acestea riscă să se rupă, dar …cu durere, de ambele părți. N-ai dori sa treci prin asta.

Dar vestea buna este ca atunci când ești indrăgostită si cand iubirea iti mai este si impartasita ești fericită fara indoiala.

Dacă insa te afli  intr-o relație doar cu jumatate de iubire, in care doar unul din doi este  indrăgostit, atunci cuplul mai are totusi o sansa prin faptul că jumatatea iubitoare il poate cuceri pe celalalt, fiind flatat de dragostea, atenția și admirația pe care i- o acorda. Dar in reversul medaliei risti sa fii  geloasă pe sentimentele lui pentru tine și pe fericirea pe care o traieste si pe care tu nu o poți impărtăși pentru ca nu simti la fel ca el. Astfel vei cere de la jumatatea de iubire  mereu mai mult și mai mult pentru a-ți umple acel gol din sufletul tau.

 Dar cum știi că ești indrăgostită? Ce comportament ciudat. Sa fie vorba de o boala grava  sau…Dacă ai experimentat un astfel de sentiment, cu siguranta știi simptomele:

Devii din calculată dintr-odata zăpăcită. Te gândești mereu in alta parte ( la el) și acasă și la seviciu și pe stradă. Lumea crede că ai gripă, febră sau c-a dat ,, damblaua„ peste tine. Pierzi în greutate, uiți să-ți mai indeplinești din sarcini.

Brusc. socializezi ca niciodată, ești toată o binefacere. Devii mai splendidă pe zi ce trece, foarte preocupată de aspectul tău fizic, mers, ținută. În preajma lui ai palpitații, ești fericită atunci când îl vezi. În lipsa lui simți aprig dorul. Abia aștepți să îl revezi. Nu te interesează nimeni altul, chiar mai frumos, sau mai deștept. Ai vise romantice și de căsătorie. Privirile vi se intalnesc mai des. Si nu-i deloc intamplator!!!

Iubirea este un mister si in acesta constă frumusețea farmecului de a fi îndrăgostită, în  a-ți canaliza toate sentimentele romantice din coltul ascuns al inimii tale  către o singură persoană, lipita intim de sufletul tau, căreia să-i acorzi încrederea și fidelitatea ta pe termen nelimitat.

Coborand cu picioarele pe pamant, cine a spus că dragostea este oarbă n-a glumit, căci din start preferi să-i atribui celui iubit și calități pe care nu le are, cum să-i mai vezi dar și defectele? Astfel încât, uneori după ce te-ai indrăgostit e bine să vezi și de cine? Cu cine stai de vorba si  cine e persoana din fața ta în realitate? Atunci dragostea ta chiar  poate să crească, sau vei rămâne cu sufletul rănit si nu-ti doresti.

 Dar mai presus de toate putem spune ca o persoană deschisă spre iubire  este  o persoană „vie”, care prețuiește viața, simțind și fericire și durere.

Iti doresc ca pasii tai sa se indrepte catre fericire.

                                              Cu mult drag. Brindusa